FlightDesk Aero / Articole / Aviație generală
COMPANII AERIENE · SIGURANȚĂ
Cum ocolesc avioanele de linie zonele de conflict
Pe harta din spătarul scaunului, zborul tău spre Tokyo coboară mult spre sud, apoi mai face un cot. Nu piloții au ales drumul pitoresc. Cineva a hotărât, cu săptămâni înainte să urci în avion, că linia cea mai scurtă nu e o opțiune.
Întrebarea
Acum câțiva ani, un zbor Frankfurt – Tokyo dura cam 11 ore și jumătate. Azi, același zbor cu o companie europeană durează cu două ore mai mult, sau chiar mai mult. Avioanele nu sunt mai lente. Drumul e mai lung, pentru că o parte mare din hartă e acum interzisă.
Drumul cel mai scurt e o curbă
Pe glob, linia cea mai scurtă dintre două orașe este un cerc mare (ortodromă). Din Europa spre Japonia trece spre nord-est, peste Rusia și Siberia. Pe o hartă plată linia pare curbă, de aceea rutele de pe ecranele din avion nu arată niciodată drepte. Când o parte din linie nu mai poate fi folosită, compania caută următoarea curbă bună pe lângă ea.
Două feluri de „nu”
1. Spațiul aerian e închis
Fiecare stat deține spațiul aerian de deasupra teritoriului său și numai el îl poate deschide sau închide. Ucraina e închisă zborurilor civile de la invazia rusă din februarie 2022. În aceeași lună, Uniunea Europeană și-a închis spațiul aerian pentru avioanele rusești, iar Rusia l-a închis pe al ei pentru companiile europene. Companiilor europene li se ceruse deja din 2021 să ocolească Belarusul, după ce un zbor Ryanair a fost forțat să aterizeze la Minsk.
O închidere se publică printr-un NOTAM (notificare pentru aviatori), iar controlul de trafic aerian pur și simplu nu acceptă un plan de zbor prin zona respectivă.
2. Spațiul aerian e deschis, dar periculos
Acesta e cazul greu. Un stat în război își poate ține spațiul aerian deschis, în timp ce dedesubt sunt active rachete, drone sau sisteme de apărare antiaeriană. Pe 17 iulie 2014, zborul Malaysia Airlines MH17, un Boeing 777 de la Amsterdam la Kuala Lumpur, a fost doborât deasupra estului Ucrainei, la altitudine de croazieră. Toate cele 298 de persoane de la bord au murit. Spațiul aerian la acea înălțime era deschis.
După MH17, Europa a construit un sistem care avertizează companiile aeriene despre astfel de locuri.
Cine decide ruta
EASA, Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației, conduce sistemul european de alertă pentru zonele de conflict, activ din 2016. Împreună cu statele membre adună informații și, când un loc pare periculos pentru avioanele civile, publică un buletin de informare pentru zonele de conflict (CZIB). Buletinul spune ce spațiu aerian e afectat, până la ce altitudine și până când.
Buletinul este o recomandare pentru companiile aeriene. Fiecare companie își face apoi propria evaluare a riscului: echipa ei de securitate citește buletinele, NOTAM-urile și propriile surse și decide ce rute va zbura. Dispecerii ei transformă decizia într-un plan de zbor. Autoritățile naționale pot merge mai departe: de exemplu, autoritatea americană FAA le interzice direct companiilor din SUA să zboare în anumite spații aeriene.
Iată ce buletine avea EASA în vigoare la începutul lui octombrie 2026: Iran (nu se zboară în regiunea Teheran la nicio altitudine), Irak, Siria, Liban, Golful Persic și Golful Oman și, nou din 30 septembrie, o parte din regiunea Jeddah din Arabia Saudită. Cele mai multe sunt valabile până pe 16 noiembrie 2026 și sunt revizuite periodic, așa că lista se schimbă des.
Vezi ocolul
Alege o rută. Harta arată spațiul aerian închis pentru companiile europene și zonele acoperite de buletinele EASA, cu cifrele fiecărei variante.
Cât costă un ocol
Cam 1.900 de kilometri în plus prin Asia Centrală înseamnă peste două ore în plus în aer. Pentru un avion de linie mare, cu două motoare, asta înseamnă în jur de 14 tone de combustibil în plus și aproximativ 45 de tone de CO₂ în plus, la fiecare zbor. Mai înseamnă mai puțini pasageri sau mai puțină marfă când avionul e aproape de masa maximă la decolare, zile de lucru mai lungi pentru echipaj și bilete mai scumpe.
Companiile din țări care nu și-au închis spațiul aerian pentru Rusia pot folosi în continuare linia scurtă, deci pe aceeași rută zboară mai puțin. De aceea unele companii europene au renunțat cu totul la anumite rute spre Asia.
Ce vezi de pe scaun
- O rută în zigzag pe lângă granițe: compania urmează un coridor aprobat, nu taie pe scurtătură.
- O escală tehnică: pe ocolurile foarte lungi, un avion greu poate avea nevoie să oprească pentru combustibil sau să ia mai puțini pasageri.
- O schimbare bruscă de plan: dacă apare un buletin sau un NOTAM nou, zborurile deja planificate pot fi redirecționate, întârziate sau anulate în câteva ore.
Mituri frecvente
„Dacă zbori mai sus, ești mereu în siguranță”
Nu. MH17 era la altitudine de croazieră. Unele arme ajung la înălțimile la care zboară avioanele de linie, de aceea buletinele spun des „la orice altitudine”.
„EASA a închis spațiul aerian”
Numai statul care deține spațiul aerian îl poate închide. EASA recomandă, compania decide.
„Piloții aleg ocolul în ziua zborului”
Ruta e planificată dinainte de dispecerii companiei. Comandantul o verifică și poate refuza o rută care i se pare nesigură.
„Dacă ruta e deschisă, e sigură”
Deschisă înseamnă doar că controlul de trafic acceptă zborul. Fiecare companie trebuie să judece singură riscul.
Verifică-te
1. Cine poate închide spațiul aerian al unui stat?
Doar statul respectiv. EASA și alte agenții pot doar să le recomande companiilor să stea departe.
2. Ce este un CZIB?
Un buletin EASA pentru zonele de conflict: o recomandare pentru companiile aeriene despre o zonă periculoasă, cu altitudinile și perioada în care e valabilă.
3. De ce durează mai mult azi zborurile europene spre Japonia?
Spațiul aerian rusesc e închis pentru companiile europene, așa că ele zboară pe un drum mai lung, prin Asia Centrală sau peste Arctica.
Citește și: o zi cu controlorii de trafic aerian
Oamenii care țin avioanele la distanță și cum trece un zbor de la un controlor la altul, cu un joc de radar.
Articolele FlightDesk Aero sunt materiale de informare și instruire. Recomandările pentru zonele de conflict se schimbă des: buletinele în vigoare sunt pe site-ul EASA. Articolul explică felul în care funcționează aviația și nu ia nicio poziție politică.