FlightDesk Aero / Articole / Navigație
NAV · PERF
Vântul de travers: cât bate de fapt din lateral?
ATIS-ul anunță vânt din 250 de grade cu 15 noduri, iar tu aterizezi pe pista 21. E mult sau puțin? În câteva minute înveți să împarți vântul în componenta de față și cea laterală: din cap, cu regula ceasului, și exact, cu puțină trigonometrie.
Problema
RUNWAY IN USE 21 · WIND 250 DEGREES 15 KNOTS
Pista 21 are orientarea magnetică de aproximativ 210°. Vântul suflă din 250°, adică vine cu 40° din dreapta axului pistei. O parte din el bate din față și te încetinește față de sol, ceea ce la decolare și la aterizare e un avantaj. Restul bate din lateral și te împinge de pe ax: aceasta este componenta laterală, sau vântul de travers, cea care îți cere corecții și pentru care avionul tău are o valoare maximă demonstrată în manualul de zbor.
Întrebarea e simplă: din cele 15 noduri, câte sunt din față și câte din lateral?
Vântul are două „umbre”
Desenează vântul ca pe o săgeată lungă de 15 noduri, venind din direcția 250°. Proiectează săgeata pe axul pistei și obții componenta de față. Proiecteaz-o pe direcția perpendiculară pe pistă și obții componenta laterală. Cele două formează un dreptunghi a cărui diagonală este chiar vântul.
Regula ceasului, din cap
În cockpit nu ai timp de sinusuri. Piloții folosesc un truc: unghiul dintre vânt și pistă, în grade, îl citești ca minute pe cadranul unui ceas. Cât s-a scurs din oră, atât din viteza vântului bate din lateral.
| Unghi vânt / pistă | Pe ceas | Din vânt, lateral |
|---|---|---|
| 0° | 0 min | nimic |
| 15° | un sfert de oră | ¼ |
| 30° | jumătate de oră | ½ |
| 45° | trei sferturi | ¾ |
| 60° sau mai mult | ora întreagă | tot vântul |
Pentru exemplul nostru: 40° → 40 de minute → ⅔ → ⅔ × 15 ≈ 10 kt lateral, din dreapta.
Componenta de față o afli la fel, folosind unghiul complementar: 90° − 40° = 50° → 50 de minute → aproximativ ⅚ → în jur de 12 kt din față.
Regula ceasului e o aproximare liniară a funcției sinus. Între 0° și 60° greșește cu cel mult un nod sau două la vânturile obișnuite, și aproape mereu în sensul prudent: îți arată un vânt lateral puțin mai mare decât cel real.
Calculul exact
Dacă α este unghiul dintre direcția vântului și cea a pistei, iar V viteza vântului:
- componenta laterală = V × sin α
- componenta de față = V × cos α
Pentru 250/15 pe pista 21: 15 × sin 40° = 9,6 kt lateral și 15 × cos 40° = 11,5 kt din față. Regula ceasului a dat 10 și 12, foarte aproape.
| Unghi | Regula ceasului | sin α exact |
|---|---|---|
| 10° | 0,17 | 0,17 |
| 20° | 0,33 | 0,34 |
| 30° | 0,50 | 0,50 |
| 40° | 0,67 | 0,64 |
| 45° | 0,75 | 0,71 |
| 50° | 0,83 | 0,77 |
| 60° | 1,00 | 0,87 |
| 90° | 1,00 | 1,00 |
Același calcul, scris ca pseudocod. Singura grijă este să aduci unghiul între −180° și +180°, ca să știi din ce parte vine vântul și dacă bate din față sau din spate.
functie componente(pista, dir_vant, viteza): alfa = dir_vant - pista cat timp alfa > 180: alfa = alfa - 360 cat timp alfa < -180: alfa = alfa + 360 fata = viteza * cos(alfa) # negativ = vânt de spate lateral = viteza * sin(alfa) # pozitiv = din dreapta intoarce fata, lateral # pista 21 (210°), vânt 250/15 componente(210, 250, 15) # → fata 11,5 kt · lateral +9,6 kt (din dreapta)
Încearcă singur
Schimbă pista și vântul. Diagrama se rotește ca să vezi pista așa cum o vezi din avion, în finală.
Capcane frecvente
Rafalele
Dacă ATIS-ul spune 250/15G25, pentru vântul lateral folosește valoarea din rafală: 25 × 0,64 ≈ 16 kt. Asta e deja peste cele 15 noduri demonstrate în manualul unui Cessna 172. Valoarea demonstrată nu e o limită structurală, dar este cea pe care a încercat-o pilotul de test, iar limitele tale personale pot fi mai mici.
Magnetic sau adevărat
Pistele sunt numerotate după direcția magnetică, iar vântul din ATIS și cel dat de turn sunt tot magnetice, deci le poți compara direct. Vântul din METAR și TAF este însă dat față de nordul adevărat. În România declinația magnetică e de câțiva grade Est, deci diferența e mică, dar în alte zone ale lumii ajunge la zeci de grade.
Peste 90°: vânt de spate
Dacă unghiul dintre vânt și pistă trece de 90°, cosinusul devine negativ și componenta „de față” devine vânt de spate. Chiar și câteva noduri de vânt de spate lungesc vizibil distanța de decolare și de aterizare. De obicei e momentul să ceri cealaltă pistă.
În calculele de performanță, programa PPL cere o marjă de siguranță: iei în calcul doar 50% din componenta de vânt din față și 150% din cea de vânt din spate. Vântul din față raportat poate slăbi tocmai când decolezi, iar cel din spate te costă mai mult decât arată cifra. Dacă manualul avionului are deja factorii incluși în grafic, nu îi aplica de două ori.
Numărul pistei nu e direcția exactă
Pista 21 poate avea în realitate 207° sau 214°. Pentru regula ceasului, cifrele pistei cu un zero adăugat sunt suficiente. Pentru un calcul exact, folosește direcția publicată în AIP sau pe harta de aerodrom.
Verifică-te
1. Pista 09, vânt 120/20. Cât vânt lateral ai?
Unghiul e de 30° din dreapta → jumătate de oră → 10 kt din dreapta. Din față ai aproximativ 17 kt (exact 17,3).
2. Pista 27, vânt 220/12. Din ce parte vine și cât?
220 − 270 = −50°, deci din stânga. Pe ceas, 50 de minute ≈ ⅚ → circa 10 kt. Exact: 9,2 kt din stânga și 7,7 kt din față. Regula ceasului a fost puțin pesimistă, cum era de așteptat.
3. Pista 34, vânt 190/10. Ce faci?
190 − 340 = −150°. Unghiul trece de 90°, deci ai vânt de spate de aproximativ 9 kt (10 × cos 150° = −8,7) și 5 kt lateral din stânga. Pista 16 ar avea același vânt din față: o ceri.
Exersează pe computerul de navigație
În fila Digital, alege „Componentele vântului”, introdu pista și vântul, apoi urmărește soluția pas cu pas pe fața vântului, ca pe un CRP-5 real.
Articolele FlightDesk Aero sunt materiale de instruire. Pentru zborurile reale folosește manualul de zbor al aeronavei, datele publicate actuale și instrucțiunile instructorului tău.