Skip to content
FlightDesk Aero
  • Articles
  • Questions
    • CRP-5 Style Navigation Computer Wind side, slide rule and digital solutions
    • Take-off and Landing Distances POH figure corrected step by step
    • ADF Simulator In preparation
  • Aviation News
  • Flight School
  • About
  • Sign in

FlightDesk Aero / Question bank / PPL · Meteorology

PPL(A) · EASA 050

Meteorology

Answer each question, then read why: the explanation, the formula, a diagram and the solution step by step.

  • Student pilot
  • 8 free questions
Score 0 / 8

Full bank by chapter

Open only for your account while the bank is being tested.

Open Exam Coach How ready you are, today’s plan and timed mock exams.

  • 050-01 The atmosphere
  • 050-02 Wind
  • 050-03 Thermodynamics
  • 050-04 Clouds and fog
  • 050-05 Precipitation
  • 050-06 Air masses and fronts
  • 050-07 Pressure systems
  • 050-08 Climatology
  • 050-09 Flight hazards
  • 050-10 Meteorological information

Chapters

  • 050-01 The atmosphere · 4
  • 050-02 Wind · 2
  • 050-03 Thermodynamics · 0
  • 050-04 Clouds and fog · 2
  • 050-05 Precipitation · 0
  • 050-06 Air masses and fronts · 0
  • 050-07 Pressure systems · 0
  • 050-08 Climatology · 0
  • 050-09 Flight hazards · 0
  • 050-10 Meteorological information · 0

Question 1 of 8

The ISA temperature at an altitude

In the International Standard Atmosphere (ISA), what is the temperature at 7 000 ft?

Explanation

The ISA starts at +15 °C at mean sea level, and up to the tropopause its temperature falls by 1.98 °C per 1 000 ft, which exams round to 2 °C. Take the drop over the altitude away from +15 °C. In the formula, T_ISA is the ISA temperature in °C and h the altitude in feet.

TISA=15−2×h1000T_{\text{ISA}} = 15 - 2 \times \frac{h}{1000}TISA​=15−2×1000h​
−20 −10 0 +10 +20 0 4k 8k 12k 16k temperature °Ctemperatura °Ctemperatura °C altitude ftaltitud ftaltitudine ft +15 °C 7 000 ft ISA: −2 °C / 1 000 ft 0 °C ≈ 7 500 ft ISA at 7 000 ftISA a 7 000 ftISA la 7 000 ft +1 °C

Step by step

  1. At sea level the ISA temperature is +15 °C.
  2. Drop over 7 000 ft: 7 × 2 = 14 °C.
  3. 15 − 14 = +1 °C.

Why not the other answers

  • −6 °C uses 3 °C per 1 000 ft. That is the dry adiabatic lapse rate, the cooling of a parcel of unsaturated air as it rises, not the ISA lapse rate of 2 °C per 1 000 ft.
  • +29 °C adds the drop instead of taking it away. In the troposphere the temperature falls as you climb.
  • −14 °C is only the drop. It leaves out the +15 °C the ISA starts with at sea level.

Tip. Quick check: the ISA passes 0 °C at about 7 500 ft, so anything higher is below zero in the standard atmosphere.

Question 2 of 8

Deviation from ISA at a flight level

At FL080 the outside air temperature is −13 °C. What is the deviation from ISA?

Explanation

A flight level is an altitude in the standard atmosphere, so first work out the ISA temperature at that level. The deviation is the actual temperature minus the ISA temperature: a negative deviation means the air is colder than standard, a positive one that it is warmer. In the formulas, T_actual is the measured outside air temperature (OAT in the diagram), T_ISA the ISA temperature at that level and h its altitude in feet (FL × 100).

ΔISA=Tactual−TISATISA=15−2×h1000\Delta_{\text{ISA}} = T_{\text{actual}} - T_{\text{ISA}} \qquad T_{\text{ISA}} = 15 - 2 \times \frac{h}{1000}ΔISA​=Tactual​−TISA​TISA​=15−2×1000h​
−20 −10 0 +10 +20 0 4k 8k 12k temperature °Ctemperatura °Ctemperatura °C altitude ftaltitud ftaltitudine ft ISA: −2 °C / 1 000 ft +15 °C FL080 ISA −1 °C OAT −13 °C −13 − (−1) = −12 °C Deviation from ISADesviación ISAAbaterea de la ISA ISA −12 °C

Step by step

  1. FL080 is 8 000 ft in the standard atmosphere.
  2. ISA temperature there: 15 − 2 × 8 = −1 °C.
  3. Deviation: −13 − (−1) = −12 °C, so ISA −12 °C.

Why not the other answers

  • ISA +12 °C subtracts the wrong way round, ISA minus actual. The deviation is always actual minus ISA: air warmer than standard gives a positive number, colder air a negative one.
  • ISA −4 °C works out the ISA temperature with 3 °C per 1 000 ft (−9 °C). The ISA falls by 2 °C per 1 000 ft; 3 °C is the dry adiabatic lapse rate.
  • ISA −28 °C compares with +15 °C, the ISA temperature at sea level, not the one at FL080.

Tip. It matters for the altimeter: in air colder than ISA you are lower than the altimeter shows, in warmer air higher. From hot to cold, look out below.

Question 3 of 8

Pressure altitude of an aerodrome

An aerodrome has an elevation of 1 250 ft and the QNH is 998 hPa. Using 30 ft per hPa, what is the pressure altitude of the aerodrome?

Explanation

Pressure altitude (PA) is height measured from the level where the pressure is 1013 hPa, as in the standard atmosphere. When the QNH is lower than 1013 hPa, that level lies below sea level, so the pressure altitude is higher than the elevation; when the QNH is higher, it is lower.

PA=elevation+(1013−QNH)×30PA = \text{elevation} + (1013 - QNH) \times 30PA=elevation+(1013−QNH)×30
aerodromeaeródromoaerodrom 1 250 ft MSL · QNH 998 hPa 1013 hPa levelnivel de 1013 hPanivelul de 1013 hPa +450 ft PA Pressure altitudeAltitud de presiónAltitudine presiune 1 700 ft 1013 − 998 = +15 hPa × 30 = +450 ft

Step by step

  1. Difference from standard: 1013 − 998 = +15 hPa.
  2. In feet: +15 × 30 = +450 ft.
  3. Pressure altitude: 1 250 + (+450) = 1 700 ft.

Why not the other answers

  • 800 ft applies the correction the wrong way. A QNH below 1013 hPa puts the 1013 hPa level below sea level and makes the pressure altitude higher than the elevation; a QNH above 1013 hPa puts it above sea level and makes the pressure altitude lower.
  • 450 ft is only the size of the correction. It still has to be applied to the aerodrome elevation.
  • 1 265 ft adds the hectopascals as if they were feet. Near the ground each hPa is about 30 ft.

Tip. On the ground you can read it directly: set 1013 on the altimeter subscale (the Kollsman window) and the altimeter shows the pressure altitude.

Question 4 of 8

Flying from high to low pressure

You set QNH 1020 hPa before take-off and fly at an indicated 3 000 ft towards an area where the QNH is 1005 hPa. You do not reset the altimeter. Ignoring temperature and using 30 ft per hPa, what is your altitude above sea level there?

Explanation

The altimeter holds you on the pressure level that is 3 000 ft above the 1020 hPa setting. Where the sea-level pressure is lower, every pressure level sits lower too, so you descend with it while the altimeter still shows 3 000 ft. From high to low, look out below. In the formula, h_ind is the indicated altitude and h_true the true altitude, in feet; QNH_set is the value on the subscale and QNH_local the QNH where you are.

htrue≈hind−(QNHset−QNHlocal)×30h_{\text{true}} \approx h_{\text{ind}} - (QNH_{\text{set}} - QNH_{\text{local}}) \times 30htrue​≈hind​−(QNHset​−QNHlocal​)×30
ALT 3 000 ft ALT 3 000 ft constant-pressure levelnivel de presión constantenivel de presiune constantă 3 000 ft above MSL3 000 ft sobre MSL3 000 ft deasupra MSL 1020 hPa = MSL 1020 hPa surfacesuperficie de 1020 hPasuprafața de 1020 hPa 450 ft 2 550 ft H QNH 1020 hPa L QNH 1005 hPa vertical scale exaggeratedescala vertical exageradascara verticală exagerată 15 hPa × 30 = 450 ft True altitudeAltitud realAltitudinea reală 2 550 ft

Step by step

  1. Pressure difference: 1020 − 1005 = 15 hPa.
  2. In feet: 15 × 30 = 450 ft, the amount the altimeter over-reads.
  3. 3 000 − 450 = 2 550 ft above sea level.

Why not the other answers

  • 3 450 ft puts the error the wrong way. Flying into lower pressure, the altimeter over-reads: you are lower than it shows.
  • 3 000 ft assumes the altimeter still shows your altitude. It only does with the local QNH set; with 1020 hPa left on the subscale it reads 450 ft too high.
  • 2 985 ft takes the 15 hPa as feet. Each hPa is about 30 ft.

Tip. Set the new QNH as soon as you get it from the flight information service or ATC. Over high ground this error can take away your whole terrain clearance.

Question 5 of 8

The base of cumulus cloud from the dew point

On a sunny afternoon the surface temperature is 22 °C and the dew point is 13 °C. At about what height above the ground will the cumulus clouds form?

Explanation

Warm air rising from the ground cools at the dry adiabatic lapse rate, 3 °C per 1 000 ft, while its dew point falls by only about 0.5 °C per 1 000 ft. The gap between them closes by 2.5 °C every 1 000 ft, so each degree of spread at the surface gives about 400 ft of climb before the air is saturated and cloud forms. In the formula, T is the surface temperature and T_d (Td in the diagram) the dew point, in °C, and h_base the cloud base in feet above the ground.

hbase≈(T−Td)×400 fth_{\text{base}} \approx (T - T_d) \times 400\ \text{ft}hbase​≈(T−Td​)×400 ft
0 °C 10 °C 20 °C 30 °C T 22 Td 13 11 °C T −3 °C/1 000 ft Td −0.5 °C/1 000 ftTd −0,5 °C/1 000 ftTd −0,5 °C/1 000 ft Cloud baseBase de las nubesBaza norilor 3 600 ft

Step by step

  1. Spread at the surface: 22 − 13 = 9 °C.
  2. The spread closes at 3 − 0.5 = 2.5 °C per 1 000 ft, that is 1 °C every 400 ft.
  3. 9 × 400 = 3 600 ft above the ground.

Why not the other answers

  • 1 125 ft uses 125 per degree, the metric rule (about 125 m of climb per °C of spread), and reads the result as feet. In feet it is about 400 ft per °C.
  • 8 800 ft multiplies the temperature, not the spread between the temperature and the dew point.
  • 4 500 ft cools the rising air at the ISA 2 °C per 1 000 ft and keeps the dew point fixed. A rising parcel of unsaturated air cools at the dry adiabatic 3 °C per 1 000 ft, and its dew point falls too.

Tip. This works for cloud formed by surface heating. The result is above the ground, not above sea level: add the elevation of the field to compare it with an altitude. Some exam sources (the UK CAA) use spread ÷ 3 × 1 000 ft, which ignores the fall of the dew point and gives a slightly lower base; both are rules of thumb.

Question 6 of 8

The wind at 2 000 ft from the surface wind

Over flat land in the northern hemisphere the surface wind is 240° / 12 kt. What is the most likely wind at 2 000 ft, above the friction layer?

Explanation

Friction with the ground slows the wind near the surface, and a slower wind is turned less by the Coriolis effect, so it blows across the isobars towards the low pressure. Over land the surface wind is backed by about 30° and blows at about half the speed of the wind above the friction layer. Going up to 2 000 ft, the wind therefore veers by about 30° and doubles.

N 30° surfacesuperficiela sol 12 kt 2 000 ft 24 kt surfacesuperficiela sol 240° / 12 kt veers +30°rola +30° (horario)rotire dreapta +30° speed × 2velocidad × 2viteza × 2 Wind at 2 000 ftViento a 2 000 ftVântul la 2 000 ft 270° / 24 kt

Step by step

  1. Direction: 240° + 30° = 270°, a veer (clockwise).
  2. Speed: 12 kt × 2 = 24 kt.
  3. Wind at 2 000 ft ≈ 270° / 24 kt.

Why not the other answers

  • 210° turns the wind the wrong way. Climbing out of the friction layer in the northern hemisphere the wind veers, clockwise; it backs as you descend towards the surface.
  • 250° / 18 kt are the values over the sea, where the surface is smoother: a turn of about 10° and a surface wind of about two thirds of the wind above.
  • 12 kt keeps the surface speed. Friction also slows the wind: over land the surface wind is only about half of the wind above the friction layer.

Tip. The same rule works on the way down: on the approach the wind backs and weakens as you descend, so expect the drift to change in the last 2 000 ft.

Question 7 of 8

The conditions for radiation fog

Which conditions are most likely to produce radiation fog over an airfield?

Explanation

Radiation fog forms when the ground loses its heat at night and cools the air in contact with it below its dew point. Three things must come together: a clear sky so the heat can escape, moist air so a little cooling reaches the dew point, and a light wind that keeps the tiny droplets in the air and spreads the cooling through the lowest layer.

Clear sky: the groundCielo despejado: el sueloCer senin: solul radiates its heat awayirradia su calorîși radiază căldura moist air cooled to its dew pointaire húmedo enfriado al punto de rocíoaer umed răcit la punctul de rouă light wind 2–8 ktviento flojo 2–8 ktvânt slab 2–8 kt Radiation fogNiebla de radiaciónCeață de radiație clear sky · light wind · moist airdespejado · viento flojo · húmedocer senin · vânt slab · aer umed

Step by step

  1. Clear sky: the ground radiates its heat away and cools the air above it.
  2. Moist air: a small spread between temperature and dew point.
  3. Light wind of 2 to 8 kt: with no wind you get dew on the ground instead, with a strong wind the air is mixed with warmer air from above.

Why not the other answers

  • Cloud keeps the heat in: under an overcast sky the ground does not cool enough. With no wind at all, the moisture would settle on the ground as dew rather than form fog.
  • A wind of 15 to 20 kt mixes the cooled air near the ground with warmer air from above, so radiation fog does not form; at most you get low stratus.
  • Warm, moist air moving over a colder surface gives advection fog. It can form by day or night, with a stronger wind, and is common along coasts.

Tip. Radiation fog is most likely in autumn and winter under a high pressure system, and is often thickest just after sunrise. It clears as the sun warms the ground, sometimes lifting first into low stratus.

Question 8 of 8

Buys Ballot's law: where is the low?

In the northern hemisphere you stand with your back to the wind. Where is the area of low pressure?

Explanation

Air starts to move from high towards low pressure, but the Coriolis effect turns it to the right in the northern hemisphere until it blows along the isobars. With your back to that wind, the high pressure is on your right and the low pressure on your left. This is Buys Ballot's law.

isobarisobaraizobară L H lowbajadepresiune highaltaanticiclon windvientovânt youtútu leftizquierdastânga rightderechadreapta northern hemispherehemisferio norteemisfera nordică back to the windde espaldas al vientocu spatele la vânt Low pressureBajas presionesPresiunea joasă on your lefta tu izquierdaîn stânga ta

Step by step

  1. The pressure difference pushes the air from high towards low pressure.
  2. In the northern hemisphere the Coriolis effect turns it to the right, until it blows along the isobars.
  3. Back to the wind: high pressure on the right, low pressure on the left.

Why not the other answers

  • On your right is the answer for the southern hemisphere, where the Coriolis effect turns the wind to the left.
  • In front of you would be right only if the air flowed straight from high to low pressure. Above the friction layer the Coriolis effect turns it until it blows along the isobars.
  • Behind you would mean the wind blows from low towards high pressure, against the force that drives it.

Tip. Near the ground friction turns the wind about 30° towards the low over land, so with your back to the surface wind the low is on your left and a little in front.

Keep your progress

With a free account the site remembers which questions you got right, on every device. The full bank, with questions chosen by chapter, is coming soon.

Create a free account

Original questions written by FlightDesk Aero and aligned with the EASA syllabus. They are not questions from the official EASA exam bank.

FlightDesk Aero / Banco de preguntas / PPL · Meteorología

PPL(A) · EASA 050

Meteorología

Responde cada pregunta y luego lee el porqué: la explicación, la fórmula, un diagrama y la solución paso a paso.

  • Alumno piloto
  • 8 preguntas gratuitas
Puntuación 0 / 8

Banco completo por capítulos

Abierto solo para tu cuenta mientras se prueba el banco.

Abrir Exam Coach Tu nivel de preparación, el plan de hoy y exámenes de prueba cronometrados.

  • 050-01 La atmósfera
  • 050-02 Viento
  • 050-03 Termodinámica
  • 050-04 Nubes y niebla
  • 050-05 Precipitación
  • 050-06 Masas de aire y frentes
  • 050-07 Sistemas de presión
  • 050-08 Climatología
  • 050-09 Peligros para el vuelo
  • 050-10 Información meteorológica

Capítulos

  • 050-01 La atmósfera · 4
  • 050-02 Viento · 2
  • 050-03 Termodinámica · 0
  • 050-04 Nubes y niebla · 2
  • 050-05 Precipitación · 0
  • 050-06 Masas de aire y frentes · 0
  • 050-07 Sistemas de presión · 0
  • 050-08 Climatología · 0
  • 050-09 Peligros para el vuelo · 0
  • 050-10 Información meteorológica · 0

Pregunta 1 de 8

La temperatura ISA a una altitud

En la Atmósfera Estándar Internacional (ISA), ¿qué temperatura hay a 7 000 ft?

Explicación

La ISA empieza con +15 °C al nivel medio del mar y, hasta la tropopausa, su temperatura desciende 1,98 °C cada 1 000 ft, que en los exámenes se redondea a 2 °C. Resta a +15 °C el descenso correspondiente a esa altitud. En la fórmula, T_ISA es la temperatura ISA en °C y h la altitud en pies.

TISA=15−2×h1000T_{\text{ISA}} = 15 - 2 \times \frac{h}{1000}TISA​=15−2×1000h​
−20 −10 0 +10 +20 0 4k 8k 12k 16k temperature °Ctemperatura °Ctemperatura °C altitude ftaltitud ftaltitudine ft +15 °C 7 000 ft ISA: −2 °C / 1 000 ft 0 °C ≈ 7 500 ft ISA at 7 000 ftISA a 7 000 ftISA la 7 000 ft +1 °C

Paso a paso

  1. Al nivel del mar la temperatura ISA es +15 °C.
  2. Descenso en 7 000 ft: 7 × 2 = 14 °C.
  3. 15 − 14 = +1 °C.

Por qué no las otras respuestas

  • −6 °C usa 3 °C cada 1 000 ft. Ese es el gradiente adiabático seco, el enfriamiento de una parcela de aire no saturado que asciende, no el gradiente ISA de 2 °C cada 1 000 ft.
  • +29 °C suma el descenso en lugar de restarlo. En la troposfera la temperatura baja al subir.
  • −14 °C es solo el descenso. Olvida los +15 °C con los que empieza la ISA al nivel del mar.

Consejo. Comprobación rápida: la ISA pasa por 0 °C hacia los 7 500 ft, así que por encima la atmósfera estándar está bajo cero.

Pregunta 2 de 8

Desviación respecto a la ISA en un nivel de vuelo

En FL080 la temperatura exterior es −13 °C. ¿Cuál es la desviación respecto a la ISA?

Explicación

Un nivel de vuelo es una altitud en la atmósfera estándar, así que primero calcula la temperatura ISA en ese nivel. La desviación es la temperatura real menos la temperatura ISA: una desviación negativa significa que el aire está más frío que el estándar, y una positiva, que está más cálido. En las fórmulas, T_real es la temperatura exterior medida (OAT en el diagrama), T_ISA la temperatura ISA en ese nivel y h su altitud en pies (FL × 100).

ΔISA=Treal−TISATISA=15−2×h1000\Delta_{\text{ISA}} = T_{\text{real}} - T_{\text{ISA}} \qquad T_{\text{ISA}} = 15 - 2 \times \frac{h}{1000}ΔISA​=Treal​−TISA​TISA​=15−2×1000h​
−20 −10 0 +10 +20 0 4k 8k 12k temperature °Ctemperatura °Ctemperatura °C altitude ftaltitud ftaltitudine ft ISA: −2 °C / 1 000 ft +15 °C FL080 ISA −1 °C OAT −13 °C −13 − (−1) = −12 °C Deviation from ISADesviación ISAAbaterea de la ISA ISA −12 °C

Paso a paso

  1. FL080 son 8 000 ft en la atmósfera estándar.
  2. Temperatura ISA allí: 15 − 2 × 8 = −1 °C.
  3. Desviación: −13 − (−1) = −12 °C, es decir, ISA −12 °C.

Por qué no las otras respuestas

  • ISA +12 °C resta al revés, ISA menos real. La desviación es siempre real menos ISA: el aire más cálido que el estándar da un número positivo y el más frío, uno negativo.
  • ISA −4 °C calcula la temperatura ISA con 3 °C cada 1 000 ft (−9 °C). La ISA baja 2 °C cada 1 000 ft; 3 °C es el gradiente adiabático seco.
  • ISA −28 °C compara con +15 °C, la temperatura ISA al nivel del mar, no la de FL080.

Consejo. Importa para el altímetro: en aire más frío que la ISA estás más bajo de lo que marca, y en aire más cálido, más alto. De calor a frío, cuidado abajo.

Pregunta 3 de 8

Altitud de presión de un aeródromo

Un aeródromo tiene una elevación de 1 250 ft y el QNH es 998 hPa. Con 30 ft por hPa, ¿cuál es la altitud de presión del aeródromo?

Explicación

La altitud de presión (PA, del inglés pressure altitude) es la altura medida desde el nivel en que la presión es 1013 hPa, como en la atmósfera estándar. Cuando el QNH es menor que 1013 hPa, ese nivel queda por debajo del nivel del mar, así que la altitud de presión es mayor que la elevación; cuando el QNH es mayor, es menor.

PA=elevacioˊn+(1013−QNH)×30PA = \text{elevación} + (1013 - QNH) \times 30PA=elevacioˊn+(1013−QNH)×30
aerodromeaeródromoaerodrom 1 250 ft MSL · QNH 998 hPa 1013 hPa levelnivel de 1013 hPanivelul de 1013 hPa +450 ft PA Pressure altitudeAltitud de presiónAltitudine presiune 1 700 ft 1013 − 998 = +15 hPa × 30 = +450 ft

Paso a paso

  1. Diferencia con el estándar: 1013 − 998 = +15 hPa.
  2. En pies: +15 × 30 = +450 ft.
  3. Altitud de presión: 1 250 + (+450) = 1 700 ft.

Por qué no las otras respuestas

  • 800 ft aplica la corrección al revés. Un QNH menor que 1013 hPa deja el nivel de 1013 hPa por debajo del nivel del mar y hace la altitud de presión mayor que la elevación; un QNH mayor que 1013 hPa lo deja por encima y la hace menor.
  • 450 ft es solo el tamaño de la corrección. Todavía hay que aplicarla a la elevación del aeródromo.
  • 1 265 ft suma los hectopascales como si fueran pies. Cerca del suelo, cada hPa son unos 30 ft.

Consejo. En tierra puedes leerla directamente: pon 1013 en la subescala del altímetro (ventanilla de Kollsman) y marcará la altitud de presión.

Pregunta 4 de 8

Volar de altas a bajas presiones

Pones el QNH 1020 hPa antes del despegue y vuelas a 3 000 ft indicados hacia una zona donde el QNH es 1005 hPa. No reajustas el altímetro. Sin tener en cuenta la temperatura y con 30 ft por hPa, ¿a qué altitud sobre el nivel del mar estás allí?

Explicación

El altímetro te mantiene en el nivel de presión que está 3 000 ft por encima del reglaje de 1020 hPa. Donde la presión al nivel del mar es menor, todos los niveles de presión están más bajos, así que bajas con ellos mientras el altímetro sigue marcando 3 000 ft. De altas a bajas, cuidado abajo. En la fórmula, h_ind es la altitud indicada y h_real la altitud real, en pies; QNH_ajustado es el valor de la subescala y QNH_local el QNH donde estás.

hreal≈hind−(QNHajustado−QNHlocal)×30h_{\text{real}} \approx h_{\text{ind}} - (QNH_{\text{ajustado}} - QNH_{\text{local}}) \times 30hreal​≈hind​−(QNHajustado​−QNHlocal​)×30
ALT 3 000 ft ALT 3 000 ft constant-pressure levelnivel de presión constantenivel de presiune constantă 3 000 ft above MSL3 000 ft sobre MSL3 000 ft deasupra MSL 1020 hPa = MSL 1020 hPa surfacesuperficie de 1020 hPasuprafața de 1020 hPa 450 ft 2 550 ft H QNH 1020 hPa L QNH 1005 hPa vertical scale exaggeratedescala vertical exageradascara verticală exagerată 15 hPa × 30 = 450 ft True altitudeAltitud realAltitudinea reală 2 550 ft

Paso a paso

  1. Diferencia de presión: 1020 − 1005 = 15 hPa.
  2. En pies: 15 × 30 = 450 ft, lo que el altímetro marca de más.
  3. 3 000 − 450 = 2 550 ft sobre el nivel del mar.

Por qué no las otras respuestas

  • 3 450 ft pone el error al revés. Al volar hacia presiones más bajas, el altímetro marca de más: estás más bajo de lo que indica.
  • 3 000 ft supone que el altímetro sigue marcando tu altitud. Solo lo hace con el QNH local; con 1020 hPa en la subescala marca 450 ft de más.
  • 2 985 ft toma los 15 hPa como pies. Cada hPa son unos 30 ft.

Consejo. Pon el nuevo QNH en cuanto te lo dé el servicio de información de vuelo o el ATC. Sobre terreno alto, este error puede comerse todo tu margen sobre el terreno.

Pregunta 5 de 8

La base de los cúmulos a partir del punto de rocío

Una tarde soleada la temperatura en superficie es 22 °C y el punto de rocío 13 °C. ¿A qué altura sobre el suelo, más o menos, se formarán los cúmulos?

Explicación

El aire cálido que sube desde el suelo se enfría según el gradiente adiabático seco, 3 °C cada 1 000 ft, mientras que su punto de rocío baja solo unos 0,5 °C cada 1 000 ft. La diferencia entre ambos se reduce 2,5 °C cada 1 000 ft, así que cada grado de diferencia en superficie da unos 400 ft de ascenso antes de que el aire se sature y se forme la nube. En la fórmula, T es la temperatura en superficie y T_d (Td en el diagrama) el punto de rocío, en °C, y h_base la base de la nube en pies sobre el suelo.

hbase≈(T−Td)×400 fth_{\text{base}} \approx (T - T_d) \times 400\ \text{ft}hbase​≈(T−Td​)×400 ft
0 °C 10 °C 20 °C 30 °C T 22 Td 13 11 °C T −3 °C/1 000 ft Td −0.5 °C/1 000 ftTd −0,5 °C/1 000 ftTd −0,5 °C/1 000 ft Cloud baseBase de las nubesBaza norilor 3 600 ft

Paso a paso

  1. Diferencia en superficie: 22 − 13 = 9 °C.
  2. La diferencia se reduce 3 − 0,5 = 2,5 °C cada 1 000 ft, es decir, 1 °C cada 400 ft.
  3. 9 × 400 = 3 600 ft sobre el suelo.

Por qué no las otras respuestas

  • 1 125 ft usa 125 por grado, la regla métrica (unos 125 m de ascenso por cada °C de diferencia), y lee el resultado como pies. En pies son unos 400 ft por °C.
  • 8 800 ft multiplica la temperatura, no la diferencia entre la temperatura y el punto de rocío.
  • 4 500 ft enfría el aire que sube con el gradiente ISA de 2 °C cada 1 000 ft y mantiene fijo el punto de rocío. Una parcela de aire no saturado que asciende se enfría según el gradiente adiabático seco, 3 °C cada 1 000 ft, y su punto de rocío también baja.

Consejo. Sirve para las nubes formadas por el calentamiento del suelo. El resultado es sobre el suelo, no sobre el nivel del mar: suma la elevación del campo para compararlo con una altitud. Algunas fuentes de examen (la CAA británica) usan diferencia ÷ 3 × 1 000 ft, que ignora el descenso del punto de rocío y da una base algo más baja; ambas son reglas aproximadas.

Pregunta 6 de 8

El viento a 2 000 ft a partir del viento en superficie

Sobre terreno llano en el hemisferio norte, el viento en superficie es 240° / 12 kt. ¿Cuál es el viento más probable a 2 000 ft, por encima de la capa de fricción?

Explicación

La fricción con el suelo frena el viento cerca de la superficie, y un viento más lento se desvía menos por el efecto Coriolis, así que cruza las isobaras hacia las bajas presiones. Sobre tierra, el viento en superficie está rolado unos 30° a la izquierda respecto al viento por encima de la capa de fricción y sopla a la mitad de su velocidad. Al subir a 2 000 ft, el viento rola unos 30° a la derecha y se duplica.

N 30° surfacesuperficiela sol 12 kt 2 000 ft 24 kt surfacesuperficiela sol 240° / 12 kt veers +30°rola +30° (horario)rotire dreapta +30° speed × 2velocidad × 2viteza × 2 Wind at 2 000 ftViento a 2 000 ftVântul la 2 000 ft 270° / 24 kt

Paso a paso

  1. Dirección: 240° + 30° = 270°, rola a la derecha (sentido horario).
  2. Velocidad: 12 kt × 2 = 24 kt.
  3. Viento a 2 000 ft ≈ 270° / 24 kt.

Por qué no las otras respuestas

  • 210° gira el viento al revés. Al salir de la capa de fricción en el hemisferio norte el viento rola a la derecha, en sentido horario; rola a la izquierda al bajar hacia la superficie.
  • 250° / 18 kt son los valores sobre el mar, donde la superficie es más lisa: un giro de unos 10° y un viento en superficie de unos dos tercios del de arriba.
  • 12 kt mantiene la velocidad de superficie. La fricción también frena el viento: sobre tierra el viento en superficie es solo la mitad del que hay por encima de la capa de fricción.

Consejo. La misma regla sirve al bajar: en la aproximación el viento rola a la izquierda y se debilita al descender, así que espera que la deriva cambie en los últimos 2 000 ft.

Pregunta 7 de 8

Las condiciones para la niebla de radiación

¿Qué condiciones tienen más probabilidad de formar niebla de radiación sobre un aeródromo?

Explicación

La niebla de radiación se forma cuando el suelo pierde su calor por la noche y enfría el aire en contacto con él por debajo de su punto de rocío. Tienen que coincidir tres cosas: cielo despejado para que el calor escape, aire húmedo para que un poco de enfriamiento alcance el punto de rocío, y un viento flojo que mantenga las gotitas en el aire y reparta el enfriamiento por la capa más baja.

Clear sky: the groundCielo despejado: el sueloCer senin: solul radiates its heat awayirradia su calorîși radiază căldura moist air cooled to its dew pointaire húmedo enfriado al punto de rocíoaer umed răcit la punctul de rouă light wind 2–8 ktviento flojo 2–8 ktvânt slab 2–8 kt Radiation fogNiebla de radiaciónCeață de radiație clear sky · light wind · moist airdespejado · viento flojo · húmedocer senin · vânt slab · aer umed

Paso a paso

  1. Cielo despejado: el suelo irradia su calor y enfría el aire que tiene encima.
  2. Aire húmedo: poca diferencia entre temperatura y punto de rocío.
  3. Viento flojo de 2 a 8 kt: sin viento se forma rocío en el suelo, con viento fuerte el aire se mezcla con aire más cálido de arriba.

Por qué no las otras respuestas

  • Las nubes retienen el calor: bajo un cielo cubierto el suelo no se enfría lo suficiente. Sin nada de viento, la humedad se depositaría en el suelo como rocío en lugar de formar niebla.
  • Un viento de 15 a 20 kt mezcla el aire enfriado junto al suelo con aire más cálido de arriba, así que no se forma niebla de radiación; como mucho, estratos bajos.
  • El aire cálido y húmedo que pasa sobre una superficie más fría forma niebla de advección. Puede formarse de día o de noche, con más viento, y es frecuente en las costas.

Consejo. La niebla de radiación es más probable en otoño e invierno con altas presiones, y suele ser más densa justo después del amanecer. Se disipa cuando el sol calienta el suelo, a veces subiendo antes como estratos bajos.

Pregunta 8 de 8

Ley de Buys Ballot: ¿dónde está la baja?

En el hemisferio norte te pones de espaldas al viento. ¿Dónde está la zona de bajas presiones?

Explicación

El aire empieza a moverse de las altas a las bajas presiones, pero el efecto Coriolis lo desvía hacia la derecha en el hemisferio norte hasta que sopla paralelo a las isobaras. De espaldas a ese viento, las altas presiones quedan a tu derecha y las bajas a tu izquierda. Es la ley de Buys Ballot.

isobarisobaraizobară L H lowbajadepresiune highaltaanticiclon windvientovânt youtútu leftizquierdastânga rightderechadreapta northern hemispherehemisferio norteemisfera nordică back to the windde espaldas al vientocu spatele la vânt Low pressureBajas presionesPresiunea joasă on your lefta tu izquierdaîn stânga ta

Paso a paso

  1. La diferencia de presión empuja el aire de las altas hacia las bajas presiones.
  2. En el hemisferio norte el efecto Coriolis lo desvía hacia la derecha, hasta que sopla paralelo a las isobaras.
  3. De espaldas al viento: altas presiones a la derecha, bajas a la izquierda.

Por qué no las otras respuestas

  • A tu derecha es la respuesta para el hemisferio sur, donde el efecto Coriolis desvía el viento hacia la izquierda.
  • Delante de ti sería correcto solo si el aire fuera directamente de las altas a las bajas presiones. Por encima de la capa de fricción el efecto Coriolis lo desvía hasta que sopla paralelo a las isobaras.
  • Detrás de ti significaría que el viento sopla de las bajas hacia las altas presiones, en contra de la fuerza que lo mueve.

Consejo. Cerca del suelo la fricción gira el viento unos 30° hacia la baja sobre tierra, así que de espaldas al viento en superficie la baja queda a tu izquierda y un poco por delante.

Guarda tu progreso

Con una cuenta gratuita, el sitio recuerda qué preguntas acertaste, en cualquier dispositivo. El banco completo, con preguntas elegidas por capítulo, llega pronto.

Crear una cuenta gratuita

Preguntas originales escritas por FlightDesk Aero y alineadas con el programa EASA. No son preguntas del banco oficial de exámenes de EASA.

FlightDesk Aero / Banca de întrebări / PPL · Meteorologie

PPL(A) · EASA 050

Meteorologie

Răspunde la fiecare întrebare, apoi citește de ce: explicația, formula, o diagramă și rezolvarea pas cu pas.

  • Elev pilot
  • 8 întrebări gratuite
Scor 0 / 8

Banca completă pe capitole

Deschisă doar pentru contul tău cât timp banca este în test.

Deschide Exam Coach Nivelul tău de pregătire, planul de azi și examene de probă cronometrate.

  • 050-01 Atmosfera
  • 050-02 Vântul
  • 050-03 Termodinamică
  • 050-04 Nori și ceață
  • 050-05 Precipitații
  • 050-06 Mase de aer și fronturi
  • 050-07 Sisteme barice
  • 050-08 Climatologie
  • 050-09 Pericole în zbor
  • 050-10 Informații meteorologice

Capitole

  • 050-01 Atmosfera · 4
  • 050-02 Vântul · 2
  • 050-03 Termodinamică · 0
  • 050-04 Nori și ceață · 2
  • 050-05 Precipitații · 0
  • 050-06 Mase de aer și fronturi · 0
  • 050-07 Sisteme barice · 0
  • 050-08 Climatologie · 0
  • 050-09 Pericole în zbor · 0
  • 050-10 Informații meteorologice · 0

Întrebarea 1 din 8

Temperatura ISA la o altitudine

În Atmosfera Standard Internațională (ISA), ce temperatură este la 7 000 ft?

Explicație

ISA pornește de la +15 °C la nivelul mediu al mării și, până la tropopauză, temperatura ei scade cu 1,98 °C la fiecare 1 000 ft, rotunjit în examene la 2 °C. Din +15 °C scazi răcirea corespunzătoare altitudinii. În formulă, T_ISA este temperatura ISA în °C, iar h altitudinea în picioare.

TISA=15−2×h1000T_{\text{ISA}} = 15 - 2 \times \frac{h}{1000}TISA​=15−2×1000h​
−20 −10 0 +10 +20 0 4k 8k 12k 16k temperature °Ctemperatura °Ctemperatura °C altitude ftaltitud ftaltitudine ft +15 °C 7 000 ft ISA: −2 °C / 1 000 ft 0 °C ≈ 7 500 ft ISA at 7 000 ftISA a 7 000 ftISA la 7 000 ft +1 °C

Pas cu pas

  1. La nivelul mării temperatura ISA este +15 °C.
  2. Scăderea pe 7 000 ft: 7 × 2 = 14 °C.
  3. 15 − 14 = +1 °C.

De ce nu celelalte răspunsuri

  • −6 °C folosește 3 °C la 1 000 ft. Acesta e gradientul adiabatic uscat, răcirea unei particule de aer nesaturat care urcă, nu gradientul ISA de 2 °C la 1 000 ft.
  • +29 °C adună scăderea în loc s-o scadă. În troposferă temperatura scade pe măsură ce urci.
  • −14 °C este doar scăderea. Lasă deoparte cele +15 °C de la care pornește ISA la nivelul mării.

Sfat. Verificare rapidă: ISA trece prin 0 °C pe la 7 500 ft, deci mai sus atmosfera standard e sub zero.

Întrebarea 2 din 8

Abaterea de la ISA la un nivel de zbor

La FL080 temperatura aerului exterior este −13 °C. Care este abaterea de la ISA?

Explicație

Un nivel de zbor este o altitudine în atmosfera standard, deci calculează întâi temperatura ISA la acel nivel. Abaterea este temperatura reală minus temperatura ISA: o abatere negativă înseamnă că aerul e mai rece decât standardul, una pozitivă că e mai cald. În formule, T_real este temperatura exterioară măsurată (OAT în diagramă), T_ISA temperatura ISA la acel nivel, iar h altitudinea lui în picioare (FL × 100).

ΔISA=Treal−TISATISA=15−2×h1000\Delta_{\text{ISA}} = T_{\text{real}} - T_{\text{ISA}} \qquad T_{\text{ISA}} = 15 - 2 \times \frac{h}{1000}ΔISA​=Treal​−TISA​TISA​=15−2×1000h​
−20 −10 0 +10 +20 0 4k 8k 12k temperature °Ctemperatura °Ctemperatura °C altitude ftaltitud ftaltitudine ft ISA: −2 °C / 1 000 ft +15 °C FL080 ISA −1 °C OAT −13 °C −13 − (−1) = −12 °C Deviation from ISADesviación ISAAbaterea de la ISA ISA −12 °C

Pas cu pas

  1. FL080 înseamnă 8 000 ft în atmosfera standard.
  2. Temperatura ISA acolo: 15 − 2 × 8 = −1 °C.
  3. Abaterea: −13 − (−1) = −12 °C, adică ISA −12 °C.

De ce nu celelalte răspunsuri

  • ISA +12 °C face scăderea invers, ISA minus real. Abaterea este întotdeauna real minus ISA: aerul mai cald decât standardul dă un număr pozitiv, cel mai rece, unul negativ.
  • ISA −4 °C calculează temperatura ISA cu 3 °C la 1 000 ft (−9 °C). ISA scade cu 2 °C la 1 000 ft; 3 °C este gradientul adiabatic uscat.
  • ISA −28 °C compară cu +15 °C, temperatura ISA la nivelul mării, nu cu cea de la FL080.

Sfat. Contează pentru altimetru: în aer mai rece decât ISA ești mai jos decât arată el, în aer mai cald, mai sus. Din cald în rece, ești mai jos decât crezi.

Întrebarea 3 din 8

Altitudinea presiune a unui aerodrom

Un aerodrom are elevația de 1 250 ft, iar QNH-ul este 998 hPa. Folosind 30 ft pe hPa, care este altitudinea presiune a aerodromului?

Explicație

Altitudinea presiune (PA, din engleză pressure altitude) este înălțimea măsurată de la nivelul unde presiunea este 1013 hPa, ca în atmosfera standard. Când QNH-ul e mai mic decât 1013 hPa, acel nivel se află sub nivelul mării, deci altitudinea presiune e mai mare decât elevația; când QNH-ul e mai mare, e mai mică.

PA=elevație+(1013−QNH)×30PA = \text{elevație} + (1013 - QNH) \times 30PA=elevație+(1013−QNH)×30
aerodromeaeródromoaerodrom 1 250 ft MSL · QNH 998 hPa 1013 hPa levelnivel de 1013 hPanivelul de 1013 hPa +450 ft PA Pressure altitudeAltitud de presiónAltitudine presiune 1 700 ft 1013 − 998 = +15 hPa × 30 = +450 ft

Pas cu pas

  1. Diferența față de standard: 1013 − 998 = +15 hPa.
  2. În picioare: +15 × 30 = +450 ft.
  3. Altitudinea presiune: 1 250 + (+450) = 1 700 ft.

De ce nu celelalte răspunsuri

  • 800 ft aplică corecția invers. Un QNH mai mic de 1013 hPa pune nivelul de 1013 hPa sub nivelul mării și face altitudinea presiune mai mare decât elevația; un QNH mai mare de 1013 hPa îl pune deasupra nivelului mării și o face mai mică.
  • 450 ft este doar mărimea corecției. Mai trebuie aplicată elevației aerodromului.
  • 1 265 ft adună hectopascalii ca și cum ar fi picioare. Aproape de sol, fiecare hPa înseamnă cam 30 ft.

Sfat. La sol o poți citi direct: pune 1013 pe scala barometrică a altimetrului (fereastra Kollsman) și el va arăta altitudinea presiune.

Întrebarea 4 din 8

Zborul de la presiune mare la presiune mică

Calezi QNH 1020 hPa înainte de decolare și zbori la 3 000 ft indicați spre o zonă unde QNH-ul este 1005 hPa. Nu recalezi altimetrul. Fără să ții cont de temperatură și folosind 30 ft pe hPa, la ce altitudine deasupra nivelului mării ești acolo?

Explicație

Altimetrul te ține pe nivelul de presiune aflat la 3 000 ft deasupra calajului de 1020 hPa. Acolo unde presiunea la nivelul mării e mai mică, toate nivelurile de presiune stau mai jos, așa că cobori odată cu ele, în timp ce altimetrul arată tot 3 000 ft. De la presiune mare la mică, ești mai jos decât crezi. În formulă, h_ind este altitudinea indicată și h_real altitudinea reală, în picioare; QNH_calat este valoarea de pe scala barometrică, iar QNH_local QNH-ul locului unde te afli.

hreal≈hind−(QNHcalat−QNHlocal)×30h_{\text{real}} \approx h_{\text{ind}} - (QNH_{\text{calat}} - QNH_{\text{local}}) \times 30hreal​≈hind​−(QNHcalat​−QNHlocal​)×30
ALT 3 000 ft ALT 3 000 ft constant-pressure levelnivel de presión constantenivel de presiune constantă 3 000 ft above MSL3 000 ft sobre MSL3 000 ft deasupra MSL 1020 hPa = MSL 1020 hPa surfacesuperficie de 1020 hPasuprafața de 1020 hPa 450 ft 2 550 ft H QNH 1020 hPa L QNH 1005 hPa vertical scale exaggeratedescala vertical exageradascara verticală exagerată 15 hPa × 30 = 450 ft True altitudeAltitud realAltitudinea reală 2 550 ft

Pas cu pas

  1. Diferența de presiune: 1020 − 1005 = 15 hPa.
  2. În picioare: 15 × 30 = 450 ft, cât arată altimetrul în plus.
  3. 3 000 − 450 = 2 550 ft deasupra nivelului mării.

De ce nu celelalte răspunsuri

  • 3 450 ft pune eroarea invers. Când zbori spre presiune mai mică, altimetrul arată prea mult: ești mai jos decât indică.
  • 3 000 ft presupune că altimetrul îți arată în continuare altitudinea. O face doar cu QNH-ul local calat; cu 1020 hPa lăsat pe scala barometrică arată cu 450 ft prea mult.
  • 2 985 ft ia cei 15 hPa drept picioare. Fiecare hPa înseamnă cam 30 ft.

Sfat. Calează noul QNH imediat ce îl primești de la serviciul de informare a zborurilor sau de la ATC. Deasupra terenului înalt, eroarea asta îți poate mânca toată marja față de teren.

Întrebarea 5 din 8

Baza norilor cumulus din punctul de rouă

Într-o după-amiază însorită, temperatura la sol este 22 °C și punctul de rouă 13 °C. La ce înălțime deasupra solului, aproximativ, se vor forma norii cumulus?

Explicație

Aerul cald care urcă de la sol se răcește cu gradientul adiabatic uscat, 3 °C la 1 000 ft, în timp ce punctul lui de rouă scade doar cu circa 0,5 °C la 1 000 ft. Diferența dintre ele scade cu 2,5 °C la fiecare 1 000 ft, deci fiecare grad de diferență la sol înseamnă cam 400 ft de urcare până când aerul se saturează și se formează norul. În formulă, T este temperatura la sol și T_d (Td în diagramă) punctul de rouă, în °C, iar h_bază baza norului în picioare deasupra solului.

hbaza˘≈(T−Td)×400 fth_{\text{bază}} \approx (T - T_d) \times 400\ \text{ft}hbaza˘​≈(T−Td​)×400 ft
0 °C 10 °C 20 °C 30 °C T 22 Td 13 11 °C T −3 °C/1 000 ft Td −0.5 °C/1 000 ftTd −0,5 °C/1 000 ftTd −0,5 °C/1 000 ft Cloud baseBase de las nubesBaza norilor 3 600 ft

Pas cu pas

  1. Diferența la sol: 22 − 13 = 9 °C.
  2. Diferența scade cu 3 − 0,5 = 2,5 °C la 1 000 ft, adică 1 °C la fiecare 400 ft.
  3. 9 × 400 = 3 600 ft deasupra solului.

De ce nu celelalte răspunsuri

  • 1 125 ft folosește 125 pe grad, regula metrică (circa 125 m de urcare pentru fiecare °C de diferență), și citește rezultatul în picioare. În picioare sunt circa 400 ft pe °C.
  • 8 800 ft înmulțește temperatura, nu diferența dintre temperatură și punctul de rouă.
  • 4 500 ft răcește aerul care urcă cu gradientul ISA de 2 °C la 1 000 ft și ține punctul de rouă fix. O particulă de aer nesaturat care urcă se răcește cu gradientul adiabatic uscat, 3 °C la 1 000 ft, iar punctul ei de rouă scade și el.

Sfat. Merge pentru norii formați prin încălzirea solului. Rezultatul e deasupra solului, nu deasupra nivelului mării: adaugă elevația aerodromului ca să-l compari cu o altitudine. Unele surse de examen (UK CAA) folosesc diferența ÷ 3 × 1 000 ft, care ignoră scăderea punctului de rouă și dă o bază puțin mai joasă; ambele sunt reguli aproximative.

Întrebarea 6 din 8

Vântul la 2 000 ft din vântul de la sol

Deasupra unui teren plat în emisfera nordică, vântul la sol este 240° / 12 kt. Care este cel mai probabil vântul la 2 000 ft, deasupra stratului de frecare?

Explicație

Frecarea cu solul încetinește vântul lângă suprafață, iar un vânt mai lent e abătut mai puțin de efectul Coriolis, așa că taie izobarele spre presiunea mică. Deasupra uscatului, vântul de la sol e rotit cu circa 30° spre stânga față de vântul de deasupra stratului de frecare și suflă cu circa jumătate din viteza acestuia. Urcând la 2 000 ft, vântul se rotește deci cu circa 30° spre dreapta și se dublează.

N 30° surfacesuperficiela sol 12 kt 2 000 ft 24 kt surfacesuperficiela sol 240° / 12 kt veers +30°rola +30° (horario)rotire dreapta +30° speed × 2velocidad × 2viteza × 2 Wind at 2 000 ftViento a 2 000 ftVântul la 2 000 ft 270° / 24 kt

Pas cu pas

  1. Direcția: 240° + 30° = 270°, rotire spre dreapta (sensul acelor de ceasornic).
  2. Viteza: 12 kt × 2 = 24 kt.
  3. Vântul la 2 000 ft ≈ 270° / 24 kt.

De ce nu celelalte răspunsuri

  • 210° rotește vântul invers. Când ieși din stratul de frecare în emisfera nordică, vântul se rotește spre dreapta, în sensul acelor de ceasornic; spre stânga se rotește când cobori spre sol.
  • 250° / 18 kt sunt valorile deasupra mării, unde suprafața e mai netedă: o rotire de circa 10° și un vânt la suprafață de circa două treimi din cel de deasupra.
  • 12 kt păstrează viteza de la sol. Frecarea încetinește și vântul: deasupra uscatului, vântul de la sol e doar cam jumătate din cel de deasupra stratului de frecare.

Sfat. Aceeași regulă merge la coborâre: în apropiere vântul se rotește spre stânga și slăbește pe măsură ce cobori, așa că așteaptă-te ca deriva să se schimbe în ultimii 2 000 ft.

Întrebarea 7 din 8

Condițiile pentru ceața de radiație

Ce condiții sunt cele mai probabile să producă ceață de radiație deasupra unui aerodrom?

Explicație

Ceața de radiație se formează când solul își pierde căldura noaptea și răcește aerul cu care e în contact sub punctul lui de rouă. E nevoie de trei condiții în același timp: cer senin, ca să scape căldura, aer umed, ca o răcire mică să fie de ajuns pentru a atinge punctul de rouă, și un vânt slab, care ține picăturile mici în aer și răspândește răcirea în stratul de jos.

Clear sky: the groundCielo despejado: el sueloCer senin: solul radiates its heat awayirradia su calorîși radiază căldura moist air cooled to its dew pointaire húmedo enfriado al punto de rocíoaer umed răcit la punctul de rouă light wind 2–8 ktviento flojo 2–8 ktvânt slab 2–8 kt Radiation fogNiebla de radiaciónCeață de radiație clear sky · light wind · moist airdespejado · viento flojo · húmedocer senin · vânt slab · aer umed

Pas cu pas

  1. Cer senin: solul își radiază căldura și răcește aerul de deasupra.
  2. Aer umed: diferență mică între temperatură și punctul de rouă.
  3. Vânt slab de 2 până la 8 kt: fără vânt se formează rouă pe sol, cu vânt puternic aerul se amestecă cu aer mai cald de sus.

De ce nu celelalte răspunsuri

  • Norii țin căldura: sub un cer acoperit solul nu se răcește destul. Fără niciun vânt, umezeala s-ar depune pe sol ca rouă, nu ar forma ceață.
  • Un vânt de 15 până la 20 kt amestecă aerul răcit de lângă sol cu aer mai cald de sus, așa că nu se formează ceață de radiație; cel mult nori stratus joși.
  • Aerul cald și umed care trece peste o suprafață mai rece dă ceață de advecție. Se poate forma ziua sau noaptea, cu vânt mai puternic, și e frecventă pe coaste.

Sfat. Ceața de radiație e cea mai probabilă toamna și iarna, sub un anticiclon, și e adesea cea mai deasă imediat după răsărit. Se risipește când soarele încălzește solul, uneori ridicându-se întâi ca stratus jos.

Întrebarea 8 din 8

Legea Buys Ballot: unde e depresiunea?

În emisfera nordică stai cu spatele la vânt. Unde se află zona de presiune joasă?

Explicație

Aerul pornește de la presiune mare spre presiune mică, dar efectul Coriolis îl abate spre dreapta în emisfera nordică până când suflă de-a lungul izobarelor. Cu spatele la acest vânt, presiunea mare e în dreapta ta și presiunea mică în stânga. Aceasta este legea Buys Ballot.

isobarisobaraizobară L H lowbajadepresiune highaltaanticiclon windvientovânt youtútu leftizquierdastânga rightderechadreapta northern hemispherehemisferio norteemisfera nordică back to the windde espaldas al vientocu spatele la vânt Low pressureBajas presionesPresiunea joasă on your lefta tu izquierdaîn stânga ta

Pas cu pas

  1. Diferența de presiune împinge aerul de la presiune mare spre presiune mică.
  2. În emisfera nordică efectul Coriolis îl abate spre dreapta, până suflă de-a lungul izobarelor.
  3. Cu spatele la vânt: presiunea mare în dreapta, presiunea mică în stânga.

De ce nu celelalte răspunsuri

  • În dreapta ta este răspunsul pentru emisfera sudică, unde efectul Coriolis abate vântul spre stânga.
  • În fața ta ar fi corect doar dacă aerul ar curge direct de la presiune mare la presiune mică. Deasupra stratului de frecare efectul Coriolis îl abate până suflă de-a lungul izobarelor.
  • În spatele tău ar însemna că vântul suflă de la presiune mică spre presiune mare, împotriva forței care îl pune în mișcare.

Sfat. Lângă sol frecarea rotește vântul cu circa 30° spre depresiune deasupra uscatului, așa că, cu spatele la vântul de la sol, depresiunea e în stânga ta și puțin în față.

Păstrează-ți progresul

Cu un cont gratuit, site-ul ține minte la ce întrebări ai răspuns corect, pe orice dispozitiv. Banca completă, cu întrebări alese pe capitole, vine în curând.

Creează un cont gratuit

Întrebări originale scrise de FlightDesk Aero, aliniate la programa EASA. Nu sunt întrebări din banca oficială de examen EASA.

© 2026 FlightDesk Aero Privacy · Terms